|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
Promo:
|
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Soacră, soacră...
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-19 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Orașul era același
Exact Halucinant de intact Vitrinele toate, Gălbui luminate, La fel desuete și decolorate Pe străzile goale Aceleași! cu umbră în ele și șoaptă ferită perechi provinciale Alene ningea, Dar cădea cu vechimi noua nea, Turbure, sură, deasă, Ninsoarea sporea îmbulzită, lânoasă Din ea. Iarna în alb mătăsos ca o raclă-o mireasă. Copii Clădeau un om de omăt cu vrăbii în pumni și în glasuri zurlii. Lunar Omul creștea bulbucat și cu ochi ca de zar. De ce Îmi vine deodată atâta pustiu de melancolie? Ai cui sunt? Ai mei? Genunchii aceștia grei? Iată-mă alb ca o navă în ceață, Ivit în oglindă, față în față. Cine e omul acesta nins? M-am scuturat de omăt, Dar nimic nu cădea fumuriu De pe ființa nălucă, pe pragul pustiu Eram eu nu nins Singur, bătrân, învins. Neauzit de încet, Moartea clădise din mine un om de omăt.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | ||||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare și confidențialitate