 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Soacră, soacră... 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-29 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
O sete lacomă, neistovită,
S-asmute, roșie, să-ți bea ființa. Tu mi-ești izbânda și mi-ești suferința Și, goală,-mi pari la fel de neghicită. Bucher al trupului sculptat în nopți Când ți-a căzut la glezne orice fundă, Îmi dogoresc privirea sânii copți Și coapsa fumurie și fecundă. Cu ochii te implor și te adulm, Ca o jivină pasul căprioarei. Îmi culc sărutu-n cuibul subsuoarei Și tremur tot și freamăt ca un ulm. De la spreâncenele adânci și păduroase Și până-n albia catifelată, Care te-adună ca-ntr-un jghiab, cutremurată De lungi fiori și flăcări dureroase, Tu mi-ești moșia sacră, peste care Cu plugul ar pământul tău cel brun. Ca să rodească grâul cel mai bun Și holdele de maci arzând în soare. Tu mi-ești moșia caldă și avidă, Asupra ei mă scutur nor de ploaie Sub care mijlocul ți se îndoaie, Ca și mai bine-n sânu-i să mă-nchidă. Și-mi ești torida stepă, peste care Îmi vântur herghelia nechezând, Ca să mă simt stăpân, în scară stând, Prin zări halucinate de dogoare. Dar, încâlcit în pletele-ți de seară, Se sbat în mine crengi de azalee: Robit, ascult cum sue și coboară Divinitatea-n trupu-ți de femee.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
