Cântecul carelor pe drumuri prăfuite,
Cântecul vântului de vară printre frunzarele adormite,
Cântecul macilor aprinşi pe răzoare, cântecul sapei
în ţarina fierbinte,
Cântecul lucios al secerei, cântecul care nu înşeală,
care nu minte;
Cântecul vindecător ca o rugăciune în nevoi,
Cântecul sfânt al brazdei, cântecul mătăsoaselor ploi;
Cântecul ierburilor şi al miriştilor întomnate,
Cântecul plin al grânarelor şi al viilor îmbatate;
Cântecul spornic al batozelor, vara la treerat -
Cântecul de noapte al greierilor, sub cerul îngândurat;
Cântecul prigoriilor, prevestitor de ploaie, cântecul
dorului fugit
Departe, în fundul câmpului amurgit...
O, cântec greu, a toate cuprinzător şi a toate
Harnic stăpân, te-abate spre mine, te-abate!
De mult te cunosc, de copil,
Din soare, din codri, din vânt...
Batrâne vin, adu-mi-l,
Cântă, mi-l cântă, frate pământ!