Cu glasul vostru, ca o barcă-ntre tâmple,
Alunecând pe marea sevelor de-april,
Îmi cresc puteri fără de număr;
Mă răsfoieşte vântul ca pe-o carte
Şi-oceane albe-mi curg pe umăr.
Inima către voi
Mi-am deschis-o ca o poartă
Tranşeea cu profil de şarpe
S-a prăbuşit în mine, moartă.
Mâinile voastre, toate,
Le-am strâns în mâinile mele
Şi-au pornit vânturi în lumină.
Pe podul braţelor voastre
Mă ridic către soare.
Albii porumbei ai bucuriei
Au învăţat, neîntrerupt, să zboare.