 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Soacră, soacră... 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-03 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
De vrei să fii un Tot și nu o parte
Coboară în albastrul meu mister. Cu cât mai clară-i, mai neînțeleasă, Eternitatea sfântului meu cer. Zdrobește universul tău cu margini, Căutător de-icoane și de stele Și în imperiul marilor imagini Treci prin substanța visurilor mele. Eu nu sunt un senin ținut al morții Și aștrii înălțimii eu îi sting. Ei scânteie aici în vecinicie Căci valurile mele nu-i ating. Dumbrava mea e pururi străvezie Și limpezimea de azur, cerească. Și frunza de smaragd strălucitoare Umbrește, însă fără să lovească. Aicea peștele trece ca visul Sau ca săgeata de sidef, prin stâncă, Iar păsările zbor triumfător prin lucruri Parc-ar fi palpitarea lor adâncă. Icoana-naltului în adâncime! Închipuire-aproape-a depărtării! Sunt numai ritm, culoare, cântec, Sunt sunete din imnul mării. Un suflu, purtător al vieții De dincolo de largul zării, Le leagă într-un tot pe toate În cântul nesfârșit al mării. Și fiecare strop din ele E însuși sufletul mișcării Ce naște-n țărmuri mărginite Nemărginitul cânt al mării. * preluată din ant. Poezii antipoetice, E.P.L., Buc., 1966
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
