Întuneric, tăcere şi pură uitare
Se află în miezul oricărui lucru,
În adîncul şi în esenţa fiecărui lucru,
În adâncul soarelui şi al lunii,
În adâncul pământului vechi şi al mării vechi,
În adâncul oricărei forme, realităţi, întruchipări şi puteri
Revelate sau irelevate,
În adâncul gândului şi al părerii,
În adâncul inimii şi în adâncul ochilor lumii.
Şi datorită lor lumea e plină de zei zâmbitori
Şi iar sunt vii himerele zăcute în pământul vechi,
Chiar dacă, orice am spune şi orice am fi,
Moartea ne spune nu,
Muşcând ca o lupoaică din propria ei umbră
Şi din noi.