 |
|
|
|
|
|
|
|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Dumnezeu întinde degetele spre mine 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-01 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen
Voci de mulți oameni la un loc
amestecate într-un singur sunet imens urcă spinarea unui vierme de foc sătul de buricul materiei dens. Crește viermele magic, crește cu două antene înfipte în timpanul meu pe care-l roade și mijește un soare de plumb al vorbirii și greu. Nu-i sens, doamne, nu-i înțelegere să-mi alerge pe zăpada auzului și nici alergare, și nici alegere în placenta văzduhului. Ei tac călcați de o sanda divină și se-aude numai in scâncet de copil dar viermele renaște pe colină, ah, pe colina văzduhului umil. Singur și mut cu limba smulsă vreau un cuvânt, doar un cuvânt cu sens în vremea vieții mele scursă și de eres, mâna s-o pun peste vocala lui cum pe spinarea iedului și să-i desfac în piept și-n brațe divinele încolăcite mațe. Am să-l jupoi de înțeles o, vis, o, basm, tandru eres. Dar singurul cuvânt ce-l știu aieve inapt să-i fie pielea albă pe pântecul suavei Eve; la tandru gând să-i fie salbă Dar răul meu de l-ar desface oh, doamne-n dulce lumea ta nicicând n-ar mai fi zămislind o pace măcar atâta cât era Auzi, auzi și tu, auzi cum crește viermele vorbirii demult prea mulți vorbit și spus sau adormit sub piramide? Antena lui, auzul meu și piatra ta cea mută, doamne, mută, antena lui, auzul meu te-mping pe ceruri și te mută...
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
