Există (am mai vorbit eu de asta)
Un vierme străveziu căruia-i naşte nevasta.
E un vierme de vis -
Pe latineşte: Eunice viridis.

Foindu-şi luntrile când aici, când acolo,
Indigenii îi spun Palolo:
E un vierme gustos care la crăpatul lunii
Îşi dezplesneşte puii pe suprafaţa genunii.
Faptul, verificat ştiinţific, nu mai poate fi contestat:
Femela joacă rolul de răposat.
Pentru că, lăsându-şi puii în viaţă,
Pleacă în Oceanul de dimineaţă,
Adică în fundul lui, unde e noapte adâncă.
Controlaţi: zoologiile îl mai consemnează încă.

Ce vreau să spun eu e că, oricât aş fi de acolo,
Eu nu mă asemui viermelui Palolo,
Ci unui vierme de dincolo de lege,
Rămas, cine ştie cum, să dezlege
Acele taine pe-ntotdeauna nedezlegate.

Încolo: doar bucurie şi bunătate!