şi-amintea bine
o iubise din prima clipă

o chema clara
creştea la mansardă un piersic
o broască ţestoasă
şi-o strelitzia reginae

i-o dăruise după întâia lor noapte
o aşezase lângă pat
uneori în somn
ştia clar că floarea o mângâia
în felul acela

lui nu-i spusese
doar îi arătase nişte zgârieturi mici pe mâini
bănui că planta căpătase tabieturi carnivore
concupiscente

el râse cu poftă
clara mon amour ton imagination me sidère
şi îi promise că o va duce
ne-gre-şit într-o
jardin botanique tropicale ma chérie
avec des vraies plantes carnivores

~ ~ ~

piersicul ţâşni într-o seară
din mijlocul podelei
clara l-a privit lung şi
nu s-a mirat deloc
i se părea că trunchiul
lui miroase a trup de bărbat că
deodată crengile se întind o înfăşoară
de trei ori
de şapte ori
toate frunzele i se lipesc de piele
şi-o sorb şi-o sfâşie
ca nişte guri lacome

atunci au început visele acelea
suculente fibroase
ameţitor de dulci

visa cum muşca din pulpa aurie cu irizări roşii
în jurul sâmburelui
i se făcea sete şi totul devenea
inexplicabil
rotund

clara era femeia piersicului cu trup de bărbat
el rodea în palmele ei
camera se umplea de piersici
uneori se rostogoleau pe scări
ajungeau printre picioarele trecătorilor
grăbiţi

ei tresăreau
priveau către cer

undeva la mansardă
o femeie iubea un piersic
redskin