Cea dintâi Femeie poate fi citită de la stânga la dreapta sau de la dreapta spre stânga pentru că posedă o dublă natură: Sferă, ca prim model al Universului, pentru că formele necunoscute sunt reprezentate în chipul cel mai simplu cu putinţă şi Femeia Creatoare de semnificaţii ce în acelaşi timp este şi receptacolul concret al acestor semnificaţii.
Între Venus şi Venus din Willendorf - matrice a lumii, femeia taie întâi din hârtie pur şi simplu o formă oarecare pe care şi-o lipeşte de un umăr gol. Tatuajul ei va fi însă unul solar atunci, solar, bătut în Alb, ce va avea întotdeauna forma unui surâs misterios ce poate fi privit ca alfabet al semnelor Lunii dar şi pur şi simplu ca o nevinovată incitare la poezie...

Femeia născătoare de poezie este una dintre minunile lumii: e o frumoasă Spirală descrisă în aer de un stol de păsări mici, e feminitatea devenită asemenea mărgelelor, stare înşirată pe o aţă fină, e fraza ei rostogolitoare, însăşi condiţie a miscării ei într-un traiect sinuos al sinelui înspre sine.
Aşa se naşte Femeia şi în cartea aceasta, simteric organizată şi echidistant pe toate direcţiile în jurul propriului ei centru înscris.
Şi-apoi, din cercul primordial cu rotunjiri de pupile, o tânără femeie e şi cea mai fermecătoare fiinţă...


editura MJM craiova
mircea popescu - redactor şef - revista cafeneaua politică şi literară
dana banu - lector, redactor al cărţii
grafica de carte: dana stefan