m-am mutat
am lăsat în urmă parcul
cu tot cu marea pe care
o visam în spatele lui
sesiunile de terapie intensivă la 3 am
cu câte un prieten rănit
(acum doar o să mă coste mai mult telefonul)
toate nimicurile care aveau o poveste
şi m-am mutat

am de jur împrejur numai blocuri
multe suflete îndesate
în cutii de beton
&
îmi place noaptea
târziu
când ajung acasă
să fumez o ţigară la geam
să încerc să ghicesc

câte femei au orgasm
sau singurătăţi

câţi oameni se rostogolesc în moarte
la fel de simplu cum
noaptea asta se rostogoleşte în dimineaţă
sau
căţi au rămas deja doar
nişte poze ascunse prin sertare

câţi dintre ei se uită urât când
mă văd singură cu o ţigară pe stradă

oamenii se uită urât la femeile singure care
fumează pe stradă
dar nu şi oamenii mei

am caţiva oameni mici în mine
care ştiu să zâmbească

câţiva care
insistă să-mi fac loc lângă ei