am o idee minunaaaată
acum că te-am trecut prin foc
şi te-am spălat de toate păcatele
să părăsim acest univers decadent
să ne salvăm de metafizici
metafore, lumânări şi dantele
de femei triste, muzici şi beţisoare aromate.
dincolo de graniţele acestei devastări
ne vom recunoaşte.
eu îţi voi spune te iubesc şi se va face lumină
apoi în prima noapte, cu tâmpla lipită de stânci
voi visa altfel copacii, culorile
dimineaţa zis şi făcut altfel vor străluci
livezile ogoarele.
voi inchipui, voi reaşeza anotimpurile şi
toate cele de trebuinţă cum fac eu mereu când totul pare pierdut.
ce spui? ai trudi pământul cu mâinile tale
şiroind pe spate pe frunte iubirea
şi mi-ai aduce păsări acasă să mă înveţe
migala cuibului?