nu ştiu de ce
de fiecare dată când mă gândesc la voi
sau, mă rog, la oameni, în general
încep să mă întristez

am fost la doctori
dar n-au ştiut să-mi spună ce am
chiar şi vouă v-am povestit de câteva ori
am încercat să vă fac să înţelegeţi

ceva nu e în regulă
ştiu că în curând va fi mai rău
dar de fapt
de ce să ne facem atâtea griji?

de ce-aţi venit aşa de mulţi?

hai, daţi-vă odată la o parte
doar n-o să staţi aici toată viaţa!