Mamă,
nu sunt lângă tine să mai aţâţ focul
să duc cenuşa dimineaţa
s-acopăr tălpile copacilor cu ea
să mai poată păşi către primăvară
să ne întâmpine cu braţe de flori
fără degerături pe la noduri

când eram copil dădeam fuguţa
în grădină ghioceii mă rugau
să îi adun pentru tine
şi, zâmbind, îşi dădeau duhul
printre degetele mele
de aceea când ajungeam dinaintea ta
şi îţi vedeam răsăritul de sub gene
aveam palmele umede
iar inima se zbătea de fericire
şi te cuprindeam în braţe
atât de tare că am şi-acum amprentele

câţiva îi prindeai la ureche
azi, tot buchetul

(7 martie 2010 )