Oraş de reşedinţă: Ploieşti
Are limba maternă


Biografie Nichita Stănescu

Pagina personală web Nichita Stănescu


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Animal Sideral :
Poezie 2004-04-08 (2006 afişări)

Another kind of Mathematics : The Grandeur of Coldness (1972)
Poezie 2003-11-05 (2424 afişări)

Anti ars poetica :
Poezie 2006-06-29 (3911 afişări)

Apa vorbirii :
Poezie 2003-03-31 (3222 afişări)

Arbor invers :
Poezie 2003-01-30 (1286 afişări)

Ardea spitalul : Debut, Gazeta literara, 12/1957
Poezie 2009-12-13 (1751 afişări)

Arme :
Poezie 2009-07-27 (897 afişări)

Ars poetica :
Poezie 2003-03-26 (2171 afişări)

Ars poetica :
Proză 2004-03-31 (3487 afişări)

Ars poetica : din Argotice, 1955
Poezie 2005-02-27 (2315 afişări)

Ars poetica : Lui Eugen Simion
Poezie 2009-04-19 (1060 afişări)

Ars poetica :
Poezie 2009-07-02 (1245 afişări)

Artă poetică :
Poezie 2009-04-12 (2634 afişări)

Arta poeziei :
Poezie 2003-02-28 (2313 afişări)

Arta scrisului :
Poezie 2003-12-16 (4566 afişări)

Artemis :
Poezie 2005-08-22 (2608 afişări)

Asasinare :
Poezie 2009-08-01 (896 afişări)

Astfel :
Poezie 2003-03-20 (3273 afişări)

Atât de mândru ea mergea :
Poezie 2009-04-19 (2012 afişări)

Atât de rarul animal... :
Poezie 2009-08-04 (1240 afişări)

Atât de repede :
Poezie 2003-03-13 (2746 afişări)

Atena :
Poezie 2010-12-18 (683 afişări)

Atica :
Poezie 2009-06-27 (900 afişări)

Atunci :
Poezie 2003-03-22 (2148 afişări)

Au fost oameni mulţi... :
Poezie 2009-05-29 (1007 afişări)

Ausweis :
Poezie 2004-10-03 (2220 afişări)

Autoportret :
Poezie 2002-09-22 (1893 afişări)

Autoportret :
Poezie 2003-03-27 (1912 afişări)

Autoportret :
Poezie 2003-03-31 (2162 afişări)

Autoportret :
Poezie 2003-11-04 (1524 afişări)

Autoportret în a patra dimensiune :
Poezie 2003-03-09 (2530 afişări)

Autoportret in timp de veghe :
Poezie 2002-10-27 (1710 afişări)

Avertisment :
Poezie 2006-03-25 (2213 afişări)

Axios :
Poezie 2005-11-03 (2716 afişări)

Azvîrlirea împutitei secunde :
Poezie 2004-09-30 (1677 afişări)

Aşteptare :
Poezie 2005-10-15 (2293 afişări)

Aşteptare :
Poezie 2005-10-15 (3464 afişări)

B după A :
Poezie 2009-08-03 (1182 afişări)

Baladă :
Poezie 2003-03-12 (2265 afişări)

Balada motanului :
Poezie 2004-04-02 (2190 afişări)

Bani de cheltuit :
Poezie 2009-08-04 (1378 afişări)

Basm :
Poezie 2003-03-16 (2166 afişări)

Basorelief cu eroi :
Poezie 2004-10-03 (2635 afişări)

Basorelief cu îndrăgostiţi :
Poezie 2005-12-17 (2512 afişări)

Bate întotdeauna alt clopot :
Poezie 2003-03-28 (2069 afişări)

Beduinul :
Proză 2005-09-23 (2653 afişări)

Blândele şi ferocele activităţi ale însufleţitelor şi neînsufleţitelor :
Poezie 2004-09-28 (2176 afişări)

Blestemat, ah, ochi de piatră :
Poezie 2003-03-28 (2065 afişări)

Bocet : Argotice (1955)
Poezie 2005-08-29 (1736 afişări)

Briza :
Poezie 2009-08-04 (1347 afişări)

Biografie Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuşi, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu şi Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici.

A fost laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru şi Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescenţă, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărţi după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta şi autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie şi a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătoreşte cu Todoriţa (Dora) Tărâţă.

1955 - Nichita şi-a adunat poeziile sale „băşcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare şi publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector şi apoi redactor la secţia de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârşitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaşte pe poeta Gabriela Melinescu, şi în tensiunea relaţiei lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roşu vertical, antologia Alfa şi volumul de poezii Oul şi sfera.
1969 - Tipăreşte Necuvintele, care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare şi volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-şef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-şef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic şi a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susţine o rubrică lunară în revista „Argeş”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărţi traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediţie bilingvă de poezii inedite şi Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni şi Măreţia frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obţine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelaţie a morţii sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obţine pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor şi i se atribuie Premiul internaţional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipăreşte cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecţie Biblioteca pentru toţi. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuinţă, din Str. Piaţa Amzei nr. 9. În faţa geamului apartamentului său creşte celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ştefănescu, şi este lovit de un zid care s-a prăbuşit după cutremur. În urma şocului suferă o paralizie de scurtă durată a părţii stângi a corpului care va lăsa ceva sechele şi după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primeşte în acelaşi an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiţi, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor şi Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crişan in colaborare cu Augustin Frăţilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă şi poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri şi semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecţie din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariţie editorială.
În iulie se căsătoreşte cu ultima sa soţie, Todoriţa Tărâţă (Dora). Călătoreşte prin Macedonia şi Iugoslavia, înainte să-şi fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de şase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu şi Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoţit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde faţă de toţi semnele maladiei sale, afişându-se optimist, iar medicii se declară uimiţi de rezistenţa şi vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viaţă, poetului i se organizează o sărbătorire naţională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această ţară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenţia medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopţii, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare şi este adus cu salvarea la Spitalul de urgenţă unde crizele sunt extrem de violente şi poetul se stinge din viaţă fix la orele două şi zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoţit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (iniţial Nichita Stănescu şi Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediţie alcătuită, îngrijită şi prefaţată de Doina Ciurea, Bucureşti, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.