Oraş de reşedinţă:
Are limba maternă


Biografie Ion Creanga

Pagina personală web Ion Creanga


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 1

Acul si barosul : basm
Proză 2005-11-13 (4732 afişări)

Acul şi barosul : pentru copii
Proză 2005-09-07 (3110 afişări)

Anecdota : basm
Proză 2005-11-13 (4037 afişări)

Capra cu trei iezi : Poveste
Proză 2004-10-14 (3510 afişări)

Cinci pâini : basm
Proză 2005-11-19 (4808 afişări)

Dănilă Prepeleac :
Proză 2004-02-20 (3576 afişări)

Fata babei şi fata moşneagului : Poveste
Proză 2004-10-14 (3479 afişări)

Inul şi cămeşa : pentru copii
Proză 2005-09-02 (3303 afişări)

Povestea lui Ionica cel prost : poveste
Proză 2006-09-06 (4731 afişări)

Povestea porcului : Poveste
Proză 2004-10-14 (3070 afişări)

Povestea Porcului : basm
Proză 2005-11-13 (3416 afişări)

Povestea Pulei :
Proză 2005-10-15 (16949 afişări)

prostia omenească :
Proză 2005-06-10 (5067 afişări)

Punguţa cu doi bani : Poveste
Proză 2004-10-14 (2837 afişări)

Soacra cu trei nurori : Basm
Proză 2004-10-14 (3592 afişări)

Ursul păcălit de vulpe : basm
Proză 2005-11-19 (4353 afişări)

Biografie Ion Creanga

ION CREANGA
(1839-1889)
-viata si activitatea literara-
Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839 in satul Humulesti.

Intre 1846-1855 urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Tirgu-Neamt si la scoala de catiheti din Falticeni.

Intre 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola –cursul inferior, dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu o frecventeaza.

In 1875 il cunoaste pe Mihaai Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce la societatea literara “Junimea” si-l ajuta sa debuteze in “Convorbiri literare” (Soacra cu trei nuroi, 1 octombrie 1875), unde va publica pina in 1878 si celelalte povesti.

In 1881-1882 publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie”, a patra fiind postuma.

In aceeasi perioada cu Eminescu, Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889.

Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru.

(G. Ibraileanu)


Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat in cercul literar “Junimea”, in a II jum. a sec.al XIX-lea. E un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti. El a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificind vorbirea omului simplu si ridicind-o la un nivel neegalat pina astazi.

Despre cel mai mare povestitor al romanilor, Ion Creanga, care ii urmeaza lui Ion Neculce, s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. In acest sens, G.Calinescu afirma ca, scriitorul moldovean reprezinta “poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune”. “In Creanga traiesc credintele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului”- scria G.Ibraileanu. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc.

Ion Creanga creaza o opera extrem de unitara sub raportul continutului si al mijloacelor artistice, o opera care este alcatuita din:

Povesti – Punguta cu 2 bani, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Harap-Alb, Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Fat Frumos fiul iepei etc.
Povestiri – Inul si cinepa, Cinci piini, Mos Ion Roata si Unirea, Mos Ion Roata si Cuza-Voda, Acul si barasul, Prostia omeneasca etc.
Nuvela – Mos Nichifor Cotcariul
Romanul – Amintiri din copilarie.
Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten M.Eminescu.
In toamna anului 1875 Creanga citeste la “Junimea” povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista “Convorbiri literare”, din octombrie: ”Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga” - exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei.

Fiind “toba de anecdote”, el avea totdeauna pregatita cite o “corsiva” pentru junimistii care se amuzau copios, hazul lor facind “sa se cutremure peretii”. Risul lui inveselea toata societatea, cind aducea cite o poveste sau novela, sau cite un capitol din Amintirile sale…

“Cu cita placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv” noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscind in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii.

Plecind de la folclor, Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. Valorificind limba omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original.