Comentariile membrilor:

 =  Liviu.
Gelu Diaconu
[16.Apr.06 13:30]
Iată, în sfârșit, încă un poem în stilul "antonian", în care ironia seamănă izbitor cu filamentele vezicante ale unei meduze. Ideea este ca cel atins să nu se "bășice". Și apropo, ce combinație ciudată mai e și asta, iaurt, castraveți murați și țigări scumpe? Gelu.

 =  Gelu
Liviu Nanu
[16.Apr.06 15:22]
Gelu, onorat de vizită. Da, erau timpuri cînd experimentam mai mult, mai ales pe linie gastronomică. Iaurtul cu murături era un astfel de experiment. Sau cu muștar.

 =  Angela făcea la fel ca și Mihaela ta
Laura Șoltuzu
[16.Apr.06 17:38]
Ultima data când te-am citit tocmai doreai să-ți vinzi mașina, dar până la urmă te-ai răzgândit... Acum nu știu ce s-a întâmplat că te-am găsit tocmai acum cu gândul la Mihaela și la iaurtul ei vegetarian. În liceu am avut un coleg care la fel ca și tine s-a îndragostit de o tipă care o chema Angela și ea făcea la fel ca și Mihaela ta. Îl trimitea pe bietul băiat să-i cumpere țigări scumpe și plăcinte și poale-n brâu. :)) După un timp se întâlnea cu alții, dar tot pe colegul meu îl trimitea după cumpărături și bietul de el făcea km pentru țigările ei și și și. Te las și scuze că mi-am băgat nasul...

 =  eugenii
veronica popa
[16.Apr.06 21:30]
Liviule,
eu am experimentat muștarul cu Eugenia într-un cort undeva în Apuseni, dar subiectul abordarii mele nu e acesta.
Poezia ta e o destăinuire sinceră, are ceva de poezie naivă,abordarea ideii surprinzătoare.
mulțumesc! pentru aducere aminte
revin
Veronica Popa

 =  din ciclul poeme-fara-metafore
Florina Daniela Bordieanu
[16.Apr.06 17:52]
iaca, pe mine ma macina contradictia dintre titlu si unhappy-end.
da' trece.

cat despre iaurtul degresat, acela nu e rau, pen' cine e in stare sa-l ingurgiteze. se pare ca lasa sechele chiar panalaadancibatraneti, metre.

poema e lunga, e "moralizatoare" (adicatelea plina de morala), e a "ta" in mod evident (ca scriere) si, lucru care-mi place foarte, e ca face parte din ciclul "poeme-fara-metafore".
mai tii minte discutia de la retaurantul hotelului popilor din Iesi? da, da, discutia despre poezia fara metafore.parca mai era pe acolo si rosinante, si atropa, si criticul acela iesean. in fine.
sa stii ca m-am gandit adesea, dar n-am fost inca in stare sa scriu un text din acesta.
desi nu disper.

 =  Sanatate curata, egal poezie curata:)
carmen mihaela visalon
[16.Apr.06 18:19]
Intotdeauna am intuit ca adevaratele poezii de dragoste, au ceva in comun cu alimentatia rationala. Asa cum am stiu ca, cei care se iubesc se iubescfericitipanalaadncibatrneti,
cu conditia sa aiba puterea de a se desparti la timp, si ea sa-si pastreze bunele alunite la locul lor.
Pe scurt: :)

 =  Dragostea e o salata,
ramona iancu
[16.Apr.06 19:44]
tinuta prea mult in castron, fermenteaza. De-aia s-a dus sa predea italiana. Fii sigur ca actualul este pus sa dea cu aspiratorul si sa duca gunoiul. Iubirile nu seamana una cu cealalta.
Mi-a placut poezia de dragoste, asa cum toti am trait-o. Cu stima,

 =  macar asa un pic tot o mai iubesti ...
valeria tamas
[16.Apr.06 19:48]
Stii cum e vorba aia ca daca tu nu ma iubesti
iubesc eu cat pentru doi asa ca sigur "șisauiubitpînălaadîncibătrîneți" e valabila.

 =  răspunsuri
Liviu Nanu
[16.Apr.06 21:50]
Laura, istoria (întotdeauna)se repetă, mașina n-am reușit s-o vînd, experiențe culinare nu mai fac, le prefer pe-astea lirice acum. Și să știi că atuci cînd iubești nimic nu ți se mai pare absurd.
Veronica, am făcut și eu trasee în Apuseni cu rucsacul în spate, a fost o experiență unică. Însă cele mai multe aventuri le-am avut în Rodna și Retezat. Putem povesti, multe, sănătoși să fim...Acum însă îmi propun să țin post, măcar săptămîna asta. Alimentar măcar.
Florina, profit de ocazie și-ți urez La mulți ani! Mi-aduc aminte de discuții, ba chiar am continuat și la întoarcere, de la Iași pînă la Bacău. Ar fi multe de spus, poezia în întregul ei s-a dorit a fi o metaforă.
Carmen, bineînțeles că ne-am despărțit, așa era și normal. Dar asta nu înseamnă că am uitat.
Ramona, o poezie va fi pe placul cititorului atunci cînd va spune "da, domnule, chiar așa mi s-a întîmplat și mie". Bine, nu e singura condiție, dar e important să te regăsești în ea.
da, Valeria, ai dreptate. De obicei unul iubești și pentru celălalt.
Tuturor cititoarelor le rămîn îndatorat pentru timpul petrecut alături de mine, aici.

 =  (ma) multumesc (doar cu atat) pana la o noua discutie despre metafore :)
Florina Daniela Bordieanu
[16.Apr.06 21:58]
Multumesc, nene Anton, de urare.
Stiu ca poezia-fara-metafore devine prin intreg o metafora
inceputul sfarsitul titlul totul.
da' om mai vorbi noi si la alte intalniri din acelea si o sa disecam atunci ce si cum, eventual in stil de "stilist":)
asa ca, numai de bine, stimate nene Anton

 =  Text bun, dar...
Pașa Gheorghe
[16.Apr.06 23:34]
Domnule Liviu Nanu, stilul meu poetic este diferit, dar apreciez,cred, intotdeauna poezia buna. Constat ca dincolo ironie si autoironie se afla adoratia pentru " femeia-femeie( asta presupune ca avea si defecte)".Totusi, mi se pare ca, fatza de " Menestrel la porti incuiate", exista aici o usoara involutie stilistica. Dar poate gresesc, nu sunt critic avizat. Multe salutari! Pasa

 =  cinderella
felix nicolau
[16.Apr.06 23:53]
poezie de dragoste cu condimente ironice, capcane si tandreturi mascate. Multe se vor intreba cui i se cuvine alunita. In sfrasit, ceva modern pe taramul bogartian al iubirii

 =  Alunitze,alunitze...
Dan Simion
[17.Apr.06 07:54]
Dragostea ta Liviule ...ca iaurtul vegetarian!Putin tutun fin si cautari pe sanul stang dupa alunite.
Cu drag DAN.

 =  alte răspunsuri
Liviu Nanu
[17.Apr.06 08:52]
Stimate coleg Pasa Gheorghe, se mai întîmplă, nu poți să scrii egal valoric, sau n-am întîlnit eu autorul în stare s-o facă. Tocmai de aceea se fac și selecții. Onorat de vizită.
Domnule Felix Nicolau, ați definit foarte bine poezia mea, dovadă că ați citit-o atent, în cheia corectă. Fapt care mă onorează.
Dane...:) mă gîndeam eu că iaurtul ăla nu te va lăsa în pace pînă nu lași un semn aici. Sînt nenumărate aspecte ale iubirii, dar textul meu se vrea puțin ironic (doar puțin) la poziile-dialog cu iubita/iubitul pe care le citesc în ultima vreme. Și despre care n-aș zice că sînt toate slabe, unele chiar sînt nostime.

 =  care
Cosmin Dragomir
[17.Apr.06 09:36]
elevi silitori? s-au dus pe apa sîmbetei ăștia. sunt ospeci epe cale de, ști tu de ce că nu vreau să spun clișeul pînă la capăt!
Un poem drăguț, descriprivisticto-optzecist. nu mai ține la mine

 =  Cosmin
Liviu Nanu
[17.Apr.06 09:48]
ce să spun...parcă am scris-o special pentru tine...dar cum știm cu toții, moda revine la 30 de ani. Cine știe, poate sînt chiar un deschizător de drum...(sau de conserve). Asta pentru că tot m-ai încadrat undeva, nu te-ai putut abține. Deformație profesională, deh...

 =  Lui Liviu Nanu
Vasile Ilin
[17.Apr.06 11:14]
Nostalgic in iubiri,
Iaurtul i-a trezit
Nanestile amintiri
De june-ndragostit.

PS. Mi-a placut poemul tau. Nu-mi lua in nume de rau sirurile de mai sus.

 =  ...
Camelia Petre
[17.Apr.06 12:50]
hi hi...cele mai frumoase iubiri! mi-a placut in mod special inceputul poemului (adica primele doua strofe), emana un aer de prospetime. Finalul este memorabil si el. Face nota discordanta cu ideea de iubire... text usor ironic.

 =  Vasile, Camelia
Liviu Nanu
[17.Apr.06 14:14]
Vasile, iaurtul întotdeauna îmi trezește amintiri. Un fel de madeleină...
Camelia, onorat. Dar mijlocul nu-l pot scoate de acolo...

+ tzaziki
Andu Moldovean
[17.Apr.06 15:22]
Liviule, mai optzecistule (cum te numeste Cosmin, oarecum pe buna dreptate, desi lui ii lipsesc cateva elemente de comparatie, nu-i bai) cu poemul asta ai deschis un drum asa, cu un gest simplu ca si cum ai deschide o cutie de pateu d-ala de ficat cu porcusorul violet... harsht... si gata, acolo e pateul... pardon, nu, e iaurtul cu castraveti pe care grecii il numesc sos tzaziki si il mananca mai tot timpul atat cand beau cat si cand nu beau ouzo. Daca nu faceai "gatuierea" aia in scriere din strofa a treia te-as fi taxat... Doamne, ce te-as mai fi taxat... dar asa? Tac din gura...
Un poem model de scriere pe mai multe nivele de adresabilitate, in care simbolurile sunt "dramuite" cu grija, pentru a nu tulbura echilibrul unei constructii piramidale. Desigur, primul nivel de expresie este aceasta ironie, la care intr-o forma sau alta s-au oprit ante-comentatorii mei... Dar perpetua alunita? Nimeni nu spune nimic despre asta? Pai sa va spun eu. Alunita este un semn din nastere, iar nasterea inseamna ca incepi sa fii viu pana cand vei fi mort si o sa-ti treaca toate.
In speranta ca o sa ne pastram alunitele o vreme cat mai indelungata, semnez si eu cu o steluta (pentru ca mi-a placut, n-am ce face) si cu un pahar de ouzo la o farfurie cu tzaziki,
Bobadil.
P.S. O singura chestie, nu-mi place "din liceu", as fi preferat "de la liceu".

 =  parere
Ionut Caragea
[09.Mar.07 16:55]
Nu asta este genul de poezie care ma impresioneaza la domnul Liviu Nanu, dar place pentru ca autorul, in stilul sau nonsalalnt, prezinta poetic un fragment din viata sa, precum il simte. El este genul de autor mai cuminte, cu un simt rafinat al umorului imbinat cu nostalgicul. Nu stiu cat vor rezista astfel de poezii si ce impact vor avea in ochiul cititorului peste 5 ani...si aici ii dau domnului Nanu un subiect de reflectat...dar pe moment autorul se pare ca se adapteaza contemporanului, traieste in contemporan, probabil satisfactia de moment ii da aripi spre un gen de literatura mai aparte...
Succes in procesul tranzitiei poeziei...

 =  Bobadil, Ionuț
Liviu Nanu
[17.Apr.06 17:38]
Bobadile, "de la_liceu" nu prea merge din doo motive: a. mai am două versuri mai sus "de la tutun" și be. nu-mi place cum sună la_liceu. Tu crezi că nu m-am gîndit? m-am gîndit chiar să schimb liceul cu gimnaziul, dar elevii mai mici sînt mai silitori, nu era cazul, dispărea contradicția. Pînă la urmă nu cred că are așa mare importanță. Onorat de băgare în seamă.
Ionuț, încercăm și noi după puteri...nu pot împăca pe toți. Am scris-o așa, pentru că așa mi-a șoptit muza. Poate că era beată, sau cine știe...molipsită și ea de la optzeciști. Deși eu pun pariu cu Cosmin pe o sticlă de șampanie Jidvei că nu e deloc optzecistă. Onorat de trecere și părere.

+ părere
Paul Bogdan
[20.Apr.06 07:01]
Vărul Anton se ține de experimente. "E cameleonic", îmi spune cineva de lângă mine, "se adaptează ușor fiecărui stil de poezie".
Eu nu prea știu la ce i-ar servi unui CogeaMite-a omul schimbarea culorilor mai ales în poezia asta. Mi-l închipui văcsit în culoarea mihaelei și umplut de zeamă de soia pe la musteți, purtând în buzunarul de la piept o aluniță tristă și cauterizată.
Cum spuneam, o experimentare a expresiei poetice moderne de la titlu la forma versului și expresiei, elemente cărora nu le lipsește picătura de sarcasm antonescian cu care m-am obișnuit încă de pe vremea catrenelor.

 =  Paul
Liviu Nanu
[20.Apr.06 11:01]
Paul, nu știu cine ți-a șoptit "cameleonic", dar bănuiesc. Dar mai mi-amintesc și de o perioadă cînd mă sfătuiai să mai schimb forma, să evit autopastișa. Eu cred că dacă ai ceva de spus o poți spune cum vrei, important este să ajungă la cel care citește și - dacă se poate - să-l stimuleze măcar puțin. Sigur, vine Cosmin (numai dacă are timpm, desigur) și spune "bleah, biografism" :), dar eu sînt convins că toate poeziile au măcar o urmă de biografism, toate sînt rodul unei experiențe individuale, chiar și imaginare. Onorat de trecere și semn.

 =  mi-a placut
Ludmila Barsan
[20.Apr.06 11:20]
Paul,in comentariul tau l-ai ridicat in slavi pe Liviu si el ar trebui sa fie rosu acum si plin de bucurie si stii de ce? Fiindca noua la facultate domnul profesorul(da, Liviu, la facultate, nu mai zambi provocator) ne-a spus ca poetul adevarat este cel care scrie orice fel de poezie. Poetul care se scrie si_cu _rima_si_in_vers alb_si_etc. este genial.deci, Liviu, eternitatea te Paste fericit! :)


 =  ...
Ioan Albu
[22.Apr.06 14:34]
Mie îmi place biografismul și rezonez și la autoironia din "ea_mă_iubea_sincer" etc.. Asta e ceva ce se spune doar retrospectiv și e foarte mișto. E bine creionată imaginea Mihaelei prin pasiunile ei culinare și apetitul pentru filme romantice. Chiar și fizic are o anumită consistență, dată de impletirea detaliului vizual cu cel auditiv. E o poezie bună.

+ De la stupid la sublim
Bogdan Geana
[24.Apr.06 08:03]
Draga Anton,

Te-ai identificat pana la epuizare cu personajul principal. Si acum sunt convins ca respectivul isi scrie confesiunile din puscarie, aproape ca mi-e teama ca in cativa ani, cand ii va expira pedeapsa va unge usa iubitei cu iaurt vegetarian.

Cursiva, metaforic ain narativitatea ei simpla, poezia aceasta ne invata cum sa scrie sublim incercand sa scrii stupid.

 =  Ai prins ceva italiană?
Tudor Negoescu
[24.Apr.06 09:06]
Nea Antoane, ești un Cogea Mitu al sentimentelor disimulate sub masca (auto)ironiei. Asta e și marca poeziei tale.
Să-ți trăiască!

Offtopic:Ai prins ceva italiană din perioada aia luminoasă?
Sînt cîteva persoane pasionate de italiană și pe-acilea, pe la noi...

 =  răspunsuri
Liviu Nanu
[24.Apr.06 09:36]
Ar cam fi timpul să răspund, s-au adunat cam multe comentarii. Așa că o iau în ordine.
- Ludmila, ți-aș răspunde, dar nu pot, văd că vorbești cu Paul :)
- Ioan Albu, o apreciere venită din partea ta, mă onorează. Da, biografism și da, autoironie. Că altfel cine știe ce ieșea de nu mai ieșeam din gura/pixul lui Cosmin.
- Bogdan Geană, maestre trebuie să te dezamăgesc, respectivul nu a făcut (încă) pîrnaie. Dar e încă în viață, are timp să recupereze. Onorat de trecere și semn.
- Dorun, italiană n-am prins, dar mi-au rămas vreo două cărți. Și imaginea unui oraș (ghicește care), toamna.

 =  să-ți exersezi limba la italiană/italiancă...
Tudor Negoescu
[24.Apr.06 09:45]
Craiule, craiule...păi erau niște tufișuri pe la Hipodrom, în Parc, numai bune să te ascunzi și să-ți exersezi limba la italiană/italiancă...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !