= discursul tău | Tyly [06.Nov.23 18:38] |
îmi amintește de filme gen vânătoarea de oameni. este o temă subtilă care emană diverse stări, nu este ușor de abordat, aici chiar se simte starea de teamă, de incertitudine, dar și dorința-manifest de a nu goli lumea de oameni - foarte frumoasă expresia "nu dorim golirea lumii de oameni"! întrebarea: încotro?! este fin exprimată aici: "căutăm unități de măsură pentru goluri". tulburător este și ritmul alert, de marș forțat în care se prezintă acțiunea, ceea ce induce o anume severitate a discursului. | |
+ steaua... | Ottilia Ardeleanu [06.Nov.23 18:38] |
de aici! | |
= Ottilia, | George Pașa [07.Nov.23 15:54] |
Ai surprins foarte bine esența acestei scrieri. Nu prea am urmărit filme cu vânătoarea de oameni. Cred că stările poetice de aici sunt oarecum influențate și de lectura romanului „Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa” de Antonio Lobo Antunes, un adevărat roman în versuri. Totuși, stilul meu de aici diferă substanțial de cel al celebrului scriitor portughez, cu laitmotivele sale și discursul funambulesc. Într-un fel, s-a dorit aici un manifest pentru pace, detașat substanțial de maniera propagandistică a multora dintre creațiile de gen. Îți mulțumesc frumos pentru comentariu și apreciere! | |
+ Semnez cu o lumină… | Teodor Dume [08.Nov.23 16:08] |
Nimic pe față ci totul interiorizat, și totuși umbra unui pact cu sine este mult prea evidentă “se face pârtie-n jur nu e zăpadă nici vreun miros care să-ți mute nasul din loc nu face un pas în lateral nici unul în spate aici teama se consumă în sine nu-i hrană rece pentru cei a căror luptă e dinainte o cauză pierdută“ Semnez cu o lumină Cu sinceritate, Teodor Dume | |
= Domnule Dume, | George Pașa [10.Nov.23 16:35] |
Vă mulțumesc pentru comentariu și lumină! Cu stimă, G. Pașa | |