| + O viață ce devine și pentru alții cam străină, de neînțeles în prezent. | Dragoș Vișan [07.Jul.23 09:24] |
| Ca un bilet de punere la punct a vieții, pentru deplasarea cea mare. Așa ar trebui să avem toți. Căci nu se știe când sosește expresul (nu cafeaua, de dimineață, paradis_expresul). Mi-a plăcut tot textul poetic, îndeosebi ultima strofă: "însă sunt conștient că golul/ dintre mine și oameni/ se rotunjește sub tălpi/ ca un ghem și crește". | |
| = Dragoș Vișan... | Teodor Dume [07.Jul.23 12:32] |
| E o bucurie să vă am oaspete drag în pagină! Vă mulțumesc pentru luminiță, ceea ce obligă la mai mult și la mai bine din partea mea Onorat și mulțumiri din suflet! | |
| = eu cred ca geamul a fost mereu deschis | Ionut Caragea [07.Jul.23 15:55] |
| dar ceilalti s-au ferit de perdeaua minții, crezand ca vor da cu capul de zid . Felicitari pentru poem! Finalul e foarte puternic! | |
| = Ionuț Caragrea... | Teodor Dume [08.Jul.23 05:43] |
| Mulțumesc de trecere și semn! Onorat ca de obicei! Același t.dume, | |