Comentariile membrilor:

 =  pare că
Ottilia Ardeleanu
[29.Jan.15 19:43]
acel ceva apăsător se simte din ce în ce mai pregnant în cuvinte ca un mod de a se salva cumva de realitate, apelând întruna la acea perioadă a jocului, a indiferenței față de ceea ce se petrece cu viața, cu omul - adultul de fapt, cu trăirile sale care se tot amplifică până la durerea din oase.

despre cum se face să ajungă în felul acesta cuvintele nu pot spune decât: frumos de grav! sau mai bine zis: grav de frumos!

 =  ceva de ros
Vasile Munteanu
[29.Jan.15 21:56]
flămândul (și-l imaginează fiecare cum dorește; de exemplu, timpul) va găsi întotdeauna ceva de ros pe un os, oricât de gol; mai mult chiar, când pe os nu (ne) rămâne nimic, mai avem măduva; în cele din urmă, absența sau golul.



mulțumesc pentru semnul de lectură.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !