| = umezeala | Horia Patrascu [02.Oct.05 19:06] |
| Cam patetic! Par a fi niste versuri de Alifantis cantate de Nichita ca sa se mai dezmorteasca si sa-si mai schimbe putin rolurile. "Oricum, prieteni, sensul poemelor mele/ tot moartea mea este" sunt prea ego-lacrimogene (nu-i asa ca lacrimile cele mai multe le produceti cand va imaginati propriile funeralii?) Soldati, frunti, piepturi si multe lacrimi si iata un bibelou poetic! "mi-ați spus, prieteni, că de la poemele mele încolo ați început să plîngeți..." - chiar daca v-au spus-o, ar fi bine sa nu mai spuneti si la altii! Prea multa sensibilitate de licean da pe dinafara aici. Singurele versuri pe care le apreciez :"chiar și mările plîng după toate cuvintele care nu s-au scris pe nisip..." cu toate ca as scimba "plans" de acolo. Plansul marii suna ca nuca in perete, prea multa umezeala in numai doua cuvinte! | |